O educatie…

In primii mei ani de viata, am fost un copil dus in fiecare zi, de dis-de-dimineata, in sanie, carut sau in brate la cresa. A urmat apoi gradinita, cu program prelungit. Cred ca una dintre primele amintiri de la gradinita e de cand dintr-o dorinta de a ne responsabiliza si pregati pentru scoala, educatoarele ne dadusera teme pentru a doua zi. Primele teme pe care le-am primit vreodata. De care, seara tarziu, dupa o dupa-amiaza plina de joaca, mi-am amintit ca trebuiau facute, dar nu si ce anume trebuia facut la ele. Tin minte ca acum ca toata seara si a doua zi nu am mai avut curaj sa ma uit in ochii alor mei si ai educatoarelor, simtind ca am dezamagit intreg universul. Nici faptul ca o singura colega isi facuse tema nu ajutase prea mult…

Clasele I-IV le-am facut intr-o scoala de cartier, si cred ca atunci am inceput sa realizez ca o scoala buna, cu profesori bine pregatiti, te ajuta sa fii mai bun, poate chiar cel mai bun. Asa ca am facut tot posibilul sa ajung la unul din cele mai prestigioase licee din Iasi in gimnaziu. Abia peste vreo opt ani, adica acum, in clasa a XII-a, cand trag cumva linia a ceea ce au insemnat studiile mele preuniversitare, mi se confirma ca a fost o decizie excelenta. Si nu doar datorita faptului ca aici am studiat la un nivel mai ridicat decat as fi facut-o, poate, in alte parti, ci si pentru ca aici am avut sansa sa experimentez concursuri, olimpiade, proiecte. Am avut sustinerea sa incerc lucruri noi, nu mi s-a spus niciodata ca „nu, asa ceva e imposibil”, ci, mai degraba „da, incercam, si daca nu iese, mai modelam ideea”.

Parintii au jucat un rol fundamental in devenirea mea. Dar intr-o pondere aproape la fel de mare, si oamenii din spatele sistemului educational, cu care intr-un moment sau altul m-am intalnit. Pentru ca, intr-adevar, o educatie exceptionala e facuta de profesori exceptionali.

Educatia, cu atat mai mult daca e facuta cu responsabilitate si la un nivel cat mai ridicat, deschide usi si te incurajeaza, dandu-ti instrumentele prin care iei deciziile corecte, sa fii capabil sa-ti controlezi propriul drum in viata. Educatia te face un om mai bun, mai competent, mai curios, mai curajos si mai motivat. Iti da, inevitabil, mai multe sanse, fie ca e vorba de sanse sa depasesti mai usor obstacole, la o facultate mai buna, la angajare pe un post mai bun, sau, mai presus de toate, la o viata mai buna. Probabil una dintre cele mai mari diferente pe care le face educatia e ca te face sa vrei sa intorci o parte din ceea ce ai primit. Sa depasesti, impreuna cu ceilalti, standarde si limite, sa schimbi, incetul cu incetul, lumea in care ai fost educat si in care copiii tai vor fi educati. Te incurajeaza sa iti traiesti viata cu un scop si sa fii cea mai buna versiune a ta.

Anca Haraga, Elevul Anului 2009, Gala Premiilor in Educatie