O educatie…

In primii mei ani de viata, am fost un copil dus in fiecare zi, de dis-de-dimineata, in sanie, carut sau in brate la cresa. A urmat apoi gradinita, cu program prelungit. Cred ca una dintre primele amintiri de la gradinita e de cand dintr-o dorinta de a ne responsabiliza si pregati pentru scoala, educatoarele ne dadusera teme pentru a doua zi. Primele teme pe care le-am primit vreodata. De care, seara tarziu, dupa o dupa-amiaza plina de joaca, mi-am amintit ca trebuiau facute, dar nu si ce anume trebuia facut la ele. Tin minte ca acum ca toata seara si a doua zi nu am mai avut curaj sa ma uit in ochii alor mei si ai educatoarelor, simtind ca am dezamagit intreg universul. Nici faptul ca o singura colega isi facuse tema nu ajutase prea mult…

Clasele I-IV le-am facut intr-o scoala de cartier, si cred ca atunci am inceput sa realizez ca o scoala buna, cu profesori bine pregatiti, te ajuta sa fii mai bun, poate chiar cel mai bun. Asa ca am facut tot posibilul sa ajung la unul din cele mai prestigioase licee din Iasi in gimnaziu. Abia peste vreo opt ani, adica acum, in clasa a XII-a, cand trag cumva linia a ceea ce au insemnat studiile mele preuniversitare, mi se confirma ca a fost o decizie excelenta. Si nu doar datorita faptului ca aici am studiat la un nivel mai ridicat decat as fi facut-o, poate, in alte parti, ci si pentru ca aici am avut sansa sa experimentez concursuri, olimpiade, proiecte. Am avut sustinerea sa incerc lucruri noi, nu mi s-a spus niciodata ca „nu, asa ceva e imposibil”, ci, mai degraba „da, incercam, si daca nu iese, mai modelam ideea”.

Parintii au jucat un rol fundamental in devenirea mea. Dar intr-o pondere aproape la fel de mare, si oamenii din spatele sistemului educational, cu care intr-un moment sau altul m-am intalnit. Pentru ca, intr-adevar, o educatie exceptionala e facuta de profesori exceptionali.

Educatia, cu atat mai mult daca e facuta cu responsabilitate si la un nivel cat mai ridicat, deschide usi si te incurajeaza, dandu-ti instrumentele prin care iei deciziile corecte, sa fii capabil sa-ti controlezi propriul drum in viata. Educatia te face un om mai bun, mai competent, mai curios, mai curajos si mai motivat. Iti da, inevitabil, mai multe sanse, fie ca e vorba de sanse sa depasesti mai usor obstacole, la o facultate mai buna, la angajare pe un post mai bun, sau, mai presus de toate, la o viata mai buna. Probabil una dintre cele mai mari diferente pe care le face educatia e ca te face sa vrei sa intorci o parte din ceea ce ai primit. Sa depasesti, impreuna cu ceilalti, standarde si limite, sa schimbi, incetul cu incetul, lumea in care ai fost educat si in care copiii tai vor fi educati. Te incurajeaza sa iti traiesti viata cu un scop si sa fii cea mai buna versiune a ta.

Anca Haraga, Elevul Anului 2009, Gala Premiilor in Educatie

Am auzit de prea multe ori in ultima vreme oameni plangandu-se de asa-zisa masificare a invatamantului superior. Accesul a sute de mii de tineri romani la studii universitare este perceput ca fiind problematic. Care va sa zica, numarul studentilor ar duce la scaderea calitatii educatiei.

Eu cred ca de fapt lucrurile nu stau chiar asa. Cu o rata de participare a populatiei la studii universitare de doar 51% stam prost comparativ cu alte state ale Uniunii Europene.

Pe de alta parte, traim totusi intr-o societate a cunoasterii. Cele mai performante natii nu sunt cele care au resursele naturale cele mai bogate, ci cele care au investit masiv in educatia propriilor cetateni. Din ce in ce mai multe slujbe se adreseaza tinerilor cu studii universitare sau post-universitare. Conform unui studiu Eurostat, 91,8% dintre tinerii romani intre 25-39 de ani cu studii superioare au un loc de munca, comparativ cu doar 76% dintre cei cu studii liceale.

Cand vorbim despre strategii guvernamentale, nu ar trebui sa ne preocupe faptul ca nu avem destui dulgheri sau instalatori – ar trebui insa cu adevarat sa ne preocupe faptul ca nu suntem competitivi in Europa si in lume pentru ca nu avem destui cercetatori, ingineri, specialisti, antreprenori. Si nu vorbesc deloc despre elite, despre varfuri. Vorbesc despre acea clasa de mijloc extrem de timida in Romania, care trebuie insa construita pentru ca ea este cea care aduce progres si prosperitate.

Saptamana trecuta, la un eveniment la care am participat, am auzit un distins domn olandez comentand: „voi romanii aveti un avantaj competitiv in faptul ca sunteti o sursa de forta de munca ieftina”. Ieftina si slab pregatita as adauga eu.

Asta ne dorim de fapt? Sa fim forta de munca ieftina a Europei? Sau ar trebui sa ne dorim sa fim forta de munca performanta si inalt calificata – BINE platita a Europei?

Pe de alta parte scaderea calitatii educatiei superioare este un fapt, insa nu cauzat de numarul studentilor, ci subfinantarii, lipsei de viziune, lipsei de deschidere a multor universitati. Taxele de studiu mici sunt doar o parte din problema – exista si alte potentiale surse de finantare ne-exploatate. Atragerea de studenti straini platitori de taxe este doar una dintre acestea.

Multi dintre bursierii nostri plecati la studii masterale si doctorale la cele mai bune universitati din lume ne spun ca vor sa se intoarca sa predea in universitatile din Romania. Cat de deschise sunt insa acestea sa ii primeasca?

Despre toate aceste lucruri dar si altele am dori sa vorbim la Forumul Educatiei. Intr-un mod constructiv si orientat catre gasirea de solutii.

Ne vedem la Forum

Tincuta Baltag

Bun venit pe pagina destinata Comunitatii.

Forumul Educatiei 2010 este primul eveniment educational din Romania ce ofera un spatiu comun de dialog pentru toti actorii implicati in educatia romaneasca.

Prin intermediul acestui instrument veti avea ocazia sa va exprimati opinia cu privire la sistemul educational national si sa dezbateti alaturi de alti utilizatori punctele de vedere ale acestora.

Va invitam sa participati activ, sa trimiteti comentarii sau articole pe care sa le postam pe blog.

Va multumim pentru implicare si asteptam inscrierile dumneavoastra la eveniment.

Alexandra Martin
Project Manager
alexandra@forumedu.ro